Varoza albinelor: O amenințare majoră pentru apicultură

Introducere

Varoza este una dintre cele mai periculoase boli care afectează coloniile de albine, cauzată de acarienii Varroa destructor. Această infestare poate duce la slăbirea severă a familiilor de albine și, în cazurile netratate, chiar la colapsul întregului stup. Acarianul Varroa destructor este un parazit extern care se hrănește cu hemolimfa albinelor și larvelor, slăbind sistemul lor imunitar și facilitând transmiterea altor agenți patogeni.

Originea și răspândirea varozei

Acarianul Varroa destructor provine inițial din Asia, unde parazita specia de albine Apis cerana. Aceste albine asiatice au dezvoltat mecanisme naturale de apărare împotriva varozei, cum ar fi curățarea și eliminarea paraziților. Însă, odată ce acarienii au trecut la specia europeană Apis mellifera, aceștia au găsit un nou gazdă vulnerabilă, fără mecanisme eficiente de apărare.

Varoza s-a răspândit rapid în întreaga lume, afectând populațiile de albine și provocând pierderi economice majore în apicultură. În prezent, boala este prezentă în aproape toate regiunile lumii, cu excepția unor insule izolate unde nu s-au înregistrat infestări.

Ciclu de viață al Varroa destructor

Acarienii Varroa destructor au un ciclu de viață strâns legat de albine și de puietul acestora. Acest ciclu are două faze principale:

1. Faza foretică (pe albina adultă) – Acarienii se prind de albinele adulte și se hrănesc cu hemolimfa acestora. În această etapă, pot fi transportați în alte colonii prin intermediul albinelor prădătoare sau al roiurilor.
2. Faza de reproducere (în celulele de puiet) – Femelele acarienilor pătrund în celulele cu larve de albine înainte ca acestea să fie căpăcite. După ce celula este sigilată, acarianul începe să se reproducă, depunând ouă. Primele ouă eclozează în masculi, urmați de femele. Masculii se împerechează cu femelele în interiorul celulei, iar după eclozare, femelele mature ies odată cu albina gazdă, continuând ciclul infestării.

Simptome și efecte asupra coloniilor de albine

Varoza afectează atât albina adultă, cât și puietul, având consecințe grave asupra sănătății coloniei:

• Slăbirea generală a albinelor din cauza pierderii de hemolimfă;
• Deformarea aripilor și a corpului, ceea ce reduce capacitatea de zbor și de culegere a hranei;
• Reducerea speranței de viață a albinelor adulte;
• Transmiterea virusurilor periculoase, cum ar fi Virusul deformării aripilor (DWV);
• Scăderea numărului de puiet și a populației coloniei;
• În cazurile severe, prăbușirea completă a stupului.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea varozei se face prin mai multe metode:

• Inspectarea vizuală – Acarienii pot fi observați pe albinele adulte sau în celulele de puiet.
• Metoda zahărului pudră – Albinele sunt presărate cu zahăr pudră, ceea ce determină acarienii să se desprindă și să fie colectați pe o suprafață albă.
• Metoda alcoolului – Se colectează un eșantion de albine și se scufundă în alcool pentru a separa acarienii de corpul gazdelor.
• Metoda foițelor lipicioase – Se plasează foițe adezive pe fundul stupului pentru a monitoriza numărul de acarieni căzuți.

Metode de combatere a varozei

Controlul varozei este esențial pentru menținerea coloniilor sănătoase. Se folosesc mai multe strategii, printre care:

1. Tratamentul chimic

• Se utilizează substanțe acaricide precum Amitraz, Fluvalinat, Tau-fluvalinat sau Thymol.
• Aceste tratamente trebuie aplicate cu atenție pentru a evita dezvoltarea rezistenței acarienilor și contaminarea mierii.

2. Tratamentul biologic și natural

• Utilizarea acizilor organici, precum acidul oxalic și acidul formic, care au eficiență ridicată împotriva acarienilor.
• Aplicarea uleiurilor esențiale (timol, eucalipt) pentru reducerea populației de Varroa.
• Creșterea albinelor rezistente la varoză prin selecție genetică.

3. Metode mecanice și de management al stupului

• Decuparea puietului de trântor – Acarienii preferă să se reproducă în celulele de trântor, iar eliminarea acestora reduce infestarea.
• Plasarea ramelor capcană – Aceste rame atrag acarienii și sunt îndepărtate ulterior.
• Utilizarea fundurilor de stupi cu plase – Ajută la eliminarea acarienilor care cad din stup.

Prevenirea varozei

Prevenirea infestării este crucială pentru menținerea coloniilor sănătoase:

• Monitorizarea regulată a stupilor pentru depistarea precoce a infestării.
• Evitarea introducerii roiurilor sau coloniilor necunoscute fără o verificare prealabilă.
• Alternarea metodelor de tratament pentru a preveni dezvoltarea rezistenței la acaricide.
• Menținerea coloniilor puternice printr-o nutriție adecvată și o bună gestionare a stupilor.

Concluzie

Varoza este o amenințare gravă pentru apicultură și necesită măsuri riguroase de control și prevenire. Prin aplicarea metodelor adecvate de diagnostic, tratament și prevenire, apicultorii pot reduce impactul acestui parazit asupra coloniilor de albine, asigurând astfel sănătatea stupilor și productivitatea acestora.

Menținerea unei populații sănătoase de albine este esențială nu doar pentru producția de miere, ci și pentru polenizarea plantelor, contribuind astfel la echilibrul ecosistemului global.